Dis-de-dimineata, Gopi si Ropi s-au trezit au mancat pe fuga si au plecat la joaca. Era o zi frumoasa, cu soare, iar cei doi arici alergau de colo colo. Dornici de aventura, ei au iesit din gradina si au plecat in lungul aleii. Nu mult mai departe, in dreptul unei banci, au gasit o masinuta rosie cu roti negre. Probabil ramasese acolo peste noapte, uitata de vreun baietel care locuia in zona. Ropi si Gopi s-au invartit tacuti si atenti in jurul masinutei. Vazusera de multe ori cum copiii se suie pe astfel de jucarii si merg in mare viteza.
“O masina de jucarie!” se bucura Gopi, si fara sa mai stea pe ganduri se repezi si se sui pe ea. Masina era suficient de mica pentru ca piciorusele scurte ale ariciului sa ajunga la pamanat si astfel Gopi putea sa-si faca vant. “UUuuuuu!” ce repede merge!!!”
Ropi alerga dupa el “Lasa-ma si pe mine!”
Cei doi fratiori erau in culmea fericirii. De mult isi doreau o astfel de jucarie si astazi o gasisera chiar langa casa lor.
“Acum e randul meu!”
“Tu te-ai dat mai mult, lasa-ma si pe mine!”
In scurt timp, Gopi si Ropi incepura sa se certe, fiecare incercand sa stea cat mai mult pe masinuta. Oricat de putin statea celalalt, tot nu era bine. S-au imbufnat amandoi. Au luat jucaria si au plecat acasa, fiecare sperand ca Mopi si cu Topi ii vor da dreptate:
“Mami, te rog sa-i spui lui Ropi ca masinutele sunt pentru baietei, ea nu are ce cauta pe masinuta mea”
“Tati, te rog sa-i spui lui Gopi ca masinutele rosii sunt doar pentru fetite, Gopi sa-si gaseasca o masina gri sau albastra. Nu are ce cauta pe masinuta mea”
“Linistiti-va aricilor!” ii intrerupse Mopi. “Nu inteleg de ce va certati.” “De fapt nu inteleg de unde a aparut aceasta jucarie? V-a dat-o un copil?”
“E masinuta mea!” continua Gopi.
“Ba e a mea!” nu se lasa mai prejos Ropi.
“Mami are dreptate. Unde ati gasit-o?” insista si Topi, tatal celor doi.
“Pe alee, langa o banca...” lasara cei doi frati nasucurile in jos.
“Deci nu e a voastra, ci a unui copilas. Probabil a uitat-o aseara si intre timp o cauta. Trebuie sa o ducem la loc. Cum ar fi daca voi v-ati pierde jucariile si nu le-ati mai gasi niciodata?”
Gopi si Ropi s-au lasat convinsi si au dus masinuta la loc pe alee. Cei patru au asteptat cateva minute pititi in spatele unui tufis. Erau cu totii curiosi sa vada cine a putut uita pe alee o masina rosie atat de frumoasa.
In cateva minute, au vazut un copil alergand. “Masina mea, masina mea, am gasit-o!” iar din spate se auzi vocea calma a tatalui sau “Ti-am spus sa nu plangi ca pana la urma o gasim noi.”
In loc sa mai fie tristi ca nu se mai joaca cu masinuta, Gopi si Ropi au devenit imediat veseli, mandri ca au facut o fapta buna. “Baietelul si-a gasit masina datorita noua” se laudau ei acum, iar Topi si cu Mopi zambeau pe sub mustata.
Au plecat spre vizuina, insa dupa numai cateva minute Gopi a zis: „Vreau si eu o masinuta” iar surioara lui nu s-a lasat mai prejos: „Si eu vreau o masinuta”
„Eu vreau una frumoasa, verde”
„Si eu vreau una verde”
„Aricilor” interveni Topi, „copiii se joaca cu masinute, de unde sa avem noi asa ceva?”
Cei doi fratiori se intristara si isi lasara nasucurile in jos.
„Dar eu vreau o masinuta verde” se auzi vocea stinsa a lui Gopi.
„Ba nu, eu vreau o masinuta verde...”
„Linistiti-va, cred ca stiu cum sa facem” ii intrerupse mama lor. Haideti cu mine in debara sa aducem tot ce ne trebuie.
Aricii s-au inveselit si au plecat topaind. Peste cateva minute inteaga familie mesterea de zor.
Prima a fost gata masinuta lui Ropi. Era foarte frumoasa, verde inchis. Imediat a fost gata si masina lui Gopi, care era verde deschis.
„Repede, suiti-va in masinute!” „Au iesit foarte frumoase, bravo aricilor!”
Masinuta lui Ropi era facuta dintr-un castravete in care erau infipte cu ajutorul unor scobitori patru mere verzi, pe post de roti.
Masinuta lui Gopi era facuta dintr-un ardei, in care erau infipte tot cu ajutorul unor scobitori 4 prune verzi.
„Uuuuuuuu ce bine merg, ce viteza avem!!!!”
Masinutele lui Gopi si Ropi au zbughit-o afara din gradina, intrecandu-se pe aleea unde, cu cateva ore inainte cei doi se jucasera cu masinuta baietelului.
„Te-am intrecut!!! Merele mele se invartesc mai repede decat prunele tale!!!”
„Haha, te-am ajuns!!!”
Mopi si Topi se tineau cu greu dupa cei doi pui de arici. „Mai incet, aveti grija!” striga Mopi.
„Sa nu va ciocniti!” ii avertiza si Topi.
Insa cei doi soferi pareau de neoprit. Goneau prin gradinile cartierului, ocoleau copacii, ocoleau masinile, gardurile, doar doar sa vada a cui masinuta merge mai repede.
„Opriti-va” striga Topi. Eu si cu mami nu mai putem alerga atat. Faceti o pauza si dupa aia facem un concurs adevarat.
Din fericire, in ultimul moment Mopi luase cu ea din vizuina o sticla cu apa si acum cei doi concurenti cu tepi isi potoleau setea.
„Acum facem un concurs adevarat” incepu Topi. „La semnalul meu plecati inspre bradul acela. Castiga cel care ajunge primul!”
„Pe locuri, fiti gata, start!
Atat Gopi, cat si Ropi, dadeau din picioruse cat puteau de repede. Masinutele lor pareau sa zboare, dar copacul ales de Topi era foarte departe.
Mergeau la fel de repede, nici unul dintre fratiori nu reusea sa-l intreaca pe celalalt. La un moment dat, masinuta lui Gopi se poticni intr-o piatra si Ropi era cat pe ce sa-l depaseasca. Numai ca Gopi striga „Nu! Nu se poate!” si se repezi la masina lui Ropi si musca dintr-o roata, adica dintr-un mar. Fara o roata, masina se opri, iar Gopi o zbughi pe langa Ropi.
„Haha, te-am intrecut!”
„Nu! Nu se poate!” striga la randul ei Ropi si se repezi la masina lui Gopi si musca si ea dintr-o roata, adica dintr-o pruna.
Acum nici una dintre masini nu mai mergea si cei doi fratiori se certau unul cu celalalt.
„Potoloti-va!” ii despartira Topi si cu Mopi. „In primul rand nu e frumos sa va certati, si in aldoilea rand, nici un concurent nu manaca roti. Acum nu mai avem ce face, trebuie sa plecam acasa.”
„Pai cu ce mai mergem atata drum, ca nu mai avem masinutele” se smiorcai Ropi.
„Pai avem 3 roti de la o masina si 3 de la cealalta. Putem face o singura masina pe care sa va suiti amandoi”
Si, dupa cateva minute, noua masina era gata. Era facuta din castravete si avea rotile din fata facute din prune si cele din spate din mere. Era o masina chiar reusita.
„Pai si ce facem cu piesele care ne-au ramas, cu ardeiul si restul de roti?” inteba Gopi.
„Pai... le mancam” interveni Mopi „avem chiar si apa cu care sa le spalam.”
Iar peste cateva minute i-a chemat: „Gata puilor, haideti la masa”.
Si s-au apucat sa manance gustarea. Erau foarte bucurosi sa poata cere „ Mami, mai da-mi o roata!” sau „Cine mai vrea o felie de motor?”
Dupa ce au terminat masa, au plecat incet, incet catre casa. Gopi si Ropi au vorbit tot drumul de spre urmatoarele lor masinute, si unde sa se intreaca a doua zi.
„Daaaa! Eu vreau o masinuta din struguri si portocale!”
„Eu vreau una din banane!!”
Au ajuns acasa si in numai cateva minute, erau in pat, gata de culcare dupa o zi plina de alergatura. Ochii aproape li se inchideau, insa cei doi frati nu mai conteneau cu descrierea viitoarelor lor masini.
„O sa vezi, eu imi fac o masina in 4 culori, cu o roata facuta dintr-o rosie, una din mar, o portocala si o lamaie.”
„Iar eu o sa am volanul de ciocolata!”
Curand au adormit, visand concursuri de masini, bradul pana la care sa se intrece, masini din zmeura si caramel.
Somn usor.