La doctor

Nimic nu parea sa-i mai poata inveseli pe morcovi, nimeni nu mai vorbise cu ei de 3 zile, de cand plecasera din piata. Stateau tristi intr-o cutie din debara, si rareori se mai deschidea usa. Atunci puteau vedea pentru cateva secunde ce se intampla in casa. Ii vedeau pe cei doi fratiori care alergau de colo colo si care faceau galagie.
- Vreau o bomboana!
- Eu nu vreau bomboana, eu vreau cartofi prajiti!
- Eu nu vreau sa mananc deloc, vreau sa ma joc!
- Eu nu vreau sa ma joc, eu vreau cartofi prajiti!
Dupa care usa debaralei se inchidea la loc si nu se mai deschidea ore in sir.


Morcovii locuisera o perioada intr-o gradina frumoasa, acolo unde soarele ii trezea de dimineata si picaturile de ploaie ii umplea de bucurie si de viata.
Au calatorit cateva ore intr-o masina, un camion plin de lazi cu nisip. S-au jucat impreuna cu o telina si doi napi, au facut forme in nisip. Morcovii erau pusi pe joaca, asa ca, fiindca nimeni nu le-a atras atentia sa fie cuminti, au aruncat cu nisip in capul catorva cartofi galagiosi, ce se rostogolisera dintr-un sac. Cartofii s-au suparat si au bombanit tot drumul. Cu toate astea plimbarea a fost minunata, au vazut case colorate, masini, biciclete si au ajuns in final intr-o piata, alaturi de multe legume si fructe. Aici toata lumea era fericita, pepenii stiau povesti frumoase iar ardeii aveau cele mai minuntate voci, stiau multe cantece si recitau poezii.


In dimineata asta insa nu se auzea nici un zgomot din casa. Nimeni nu alerga, nimeni nu facea galagie. Usa debaralei s-a deschis de cateva opri si mama lua de aici diverse lucruri. Parea ingrijorata si grabita. Se lumina la fata cand vazu morcovii, zambii si ii lua pe toti in bucatarie.
- Cata lumina! Se gandira morcovii si imediat au vazut ca pe masa se gaseau multi prieteni, o ceapa, un ardei, chiar si un pastarnac. Nici urma de bomboane sau de cartofi prajiti, favoritii copiilor. Doar cei doi fratiori tristi, in pijamale, fiecare stand cuminte in scaunelul lui. Nu ziceau nimic, se tineau cu mainile de burtica. Au mancat si s-au culcat repede, in timp ce mamica lor le-a citit o poveste despre un cavaler viteaz si o printesa nemaintalnit de frumoasa.


Iar cand s-au trezit, ca prin minune, au fugit veseli si plini de energie la cutia de vopseluri, s-au desenat pe fata cu culori si au fugit spre mama lor:
- Bine ai venit la cabinetul nostru medical, zisera cei doi fratiori in cor.
- Eu sunt doctorul Morcov, zise baietelul, ce-si facuse dungi portocalii pe fata.
- Iar eu sunt doctor Ceapa, completa surioara, cu obrajii aurii.
- Daca te doare burtica, vino la noi la cabinet. Avem un medicament extraordinar, ce te vindeca de dureri de burta imediat. Chiar si de dureri de cap. Se cheama Supa si se ia o data pe zi, cam la ora mesei de pranz. Se administraza impreuna cu paine, servetel si lingura, spusera ei seriosi. Scoate limba si zi AAAA! , size baietelul, incercand sa imite un doctor adevarat
- Cum sa nu, intra si mama in joc, chiar am nevoie de un astfel de tratament. Doar ca va trebui sa-mi dati o cantitate mai mare, ca pentru adulti, rase ea.
Multa vreme de aici incolo nici un alt morcov nu s-a plictisit in debaraua celor doi fratiori. Iar cei doi au mers o saptamana intreaga la gradinita deghizati in doctor Morcov si doctor Ceapa, povestindu-le tuturor despre medicamentul miraculos pregatit in cabinetul lor medical.